Capitolul IX

Sfarsitul acela de saptamana reprezenta un punct de cotitura in relatia lor. Nu datorita lucrurilor pe care si le povestisera, ci sentimentului de profunda conexiune pe care il traisera. Amandoi isi dadura seama ce dar pretios primisera prin simplul fapt de a gasi in celalalt un ascultator atent si deschis, lipsit de prejudecati ori de impulsul de emite judecati, asa cum se intampla de obicei cand te confesezi cuiva.

De atunci incolo, Ana incepu sa ramana la Mihai de vineri seara pana luni dimineata si in curand apartamentul se umplu de lucrurile ei. Camera de oaspeti deveni ‘camera Anei’. In restul saptamanii, Mihai simtea o placere deosebita cand dadea de lucrurile Anei aruncate prin casa.

Intr-o dimineata de luni, pe la mijlocul lui noiembrie, pe cand isi luau la revedere inainte de a pleca fiecare la munca, Mihai ii sopti la ureche:

– “Muta-te cu mine definitiv. Nu mai vreau sa ne despartim asa in fiecare saptamana. Un motiv in plus sa urasc ziua de luni !”

– “Bine, dar mai intai trebuie sa treci de tata”, raspunse Ana razand si iesira pe usa.

***

In ziua de Sfantul Andrei, fiind ziua de nume a tatalui ei, stabilira sa ia masa in apartamentul familiei Anei.

Tatal Anei il primi destul de rece, dar fiind avertizat, Mihai nu o lua personal.

– “Tata, el e Mihai Brad”, il prezenta Ana.

– “Domnule Stan, vinul este pentru dumneavoastra”, interveni si el oferindu-i o sticla de vin rosu de Murfatlar, un soi preferat de tatal Anei.

Ridicand dintr-o spranceana, tatal Anei spuse:

– “Bine ca nu te cheama Bran”.

Ana si Mihai se uitara unul la celalalt si izbucnira in ras. Era una din glumele lor, atunci cand faceau ceva amuzant impreuna, ca sunt ca un cuplu de comici. Lui Mihai i se paru un semn bun faptul ca tatal Anei avea simtul umorului. Se intreba daca Ana il mostenise de la el. Cu siguranta trasaturile fizice erau destul de asemanatoare cu ale tatalui, in afara de culoarea parului, care se pare ca era la fel cu cea a mamei Anei.

Seara trecu in liniste, cu mancare buna si conversatia curgand usor. Cand Ana merse in bucatarie sa ia desertul, tatal ei isi drese glasul si ii spuse scurt:

– “Ana e fericita si asta e tot ce conteaza pentru mine. Daca o ranesti in vreun fel, nu vreau sa te mai vad vreodata in fata ochilor”.

Mihai nu apuca sa raspunda, intrucat Ana reintra in camera cu un platou de prajituri de casa. Desi poate ca sesiza un usor aer de stanjeneala in atitudinea lui Mihai, nu comenta nimic.

Cand il conduse la usa insa, ii spuse fara sa intrebe ceva inainte:

– “Orice ti-ar fi zis, sa nu i-o iei in nume de rau. Sunt tot ce mai are pe lume, este extrem de protectiv cu mine.”

– “Doar voia sa se asigure ca nu te voi rani. Ana, nu o voi face…tin foarte mult la tine”, zise Mihai si o saruta usor pe buze. “Abia astept sa te vad in fiecare seara, apuca-te de bagaje!”, zambi el larg si ii ura noapte buna.

Move-in

Anei ii lua fix o saptamana sa impacheteze. Incepand cu weekendul urmator, deveni rezident permanent al apartamentului de langa parc. Prietena ei cea mai buna, Alexandra, facu o gluma si le trimise prin curier o placuta pe care scria “Proaspat casatoriti”. Desfacand pachetul, pe Mihai il amuza nespus si ii zise Anei, ridicand-o in brate:

– “Hai, soata, sa te pup!”

– “Cu mare drag, sotiorule”, rase Ana sarutandu-l. Apoi deveni brusc serioasa si, uitandu-se in ochii lui, ii spuse:

– “Mihai, toate acestea nu inseamna nimic. Nu vreau sa te simti obligat sau ceva. Daca tu consideri ca ceva nu merge intre noi, imi spui si ma mut imediat.”

Mihai vru sa protesteze, dar Ana ii taie vorba:

– “Te rog, e important. Si reciproca e valabila. Daca voi dori sa plec, trebuie sa-mi promiti ca ma vei lasa, fara sa ma faci sa ma simt vinovata. Ramanem impreuna atata timp cat amandoi suntem din toata inima ‘aici si acum’ unul pentru celalalt”.

– “Ana, iti promit ca vei fi libera sa pleci, dar nu pot sa-ti promit ca nu voi face nimic pentru a incerca macar sa te opresc.”

– “De acord”, concluziona Ana si discutia se incheie aici. Era una din regulile lor nescrise, sa isi spuna direct ce au de spus si apoi sa mearga mai departe.

Amandoi erau fericiti de pasul facut si sarbatorira inceputul traiului in comun cu o noapte alba plina de pasiune. Cel mai frumos mod de a sarbatori.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s