Capitolul VIII

Privind ecranul telefonului, inima i se opri pentru o secunda parca lunga cat un minut. Era Ana.

– ‘Alo?’ intreba cu voce nesigura.

– ‘Buna, Mihai, s-a intamplat ceva? Am primit nici nu stiu cate mesaje de la tine.’

– ‘Ana, ce ma bucur ca m-ai sunat! Ai plecat…si nu am…credeam ca m-ai parasit’, spuse intr-un final dintr-o rasuflare.

La celalalt capat se lasa tacerea.

– ‘Ana, mai esti acolo?…’

– ‘Da. Uite, nu pot sa spun ca nu am fost surprinsa sa ma trezesc singura in pat, dar am plecat pentru ca tata nu se simtea bine ieri si am vrut sa vad daca e bine. M-am gandit sa te las sa mai dormi pentru ca era foarte devreme. Mi-am dat seama cand am auzit alarma ca o sa te sperii, insa nu am avut cum sa te sun pentru ca se descarcase mobilul. Te-am sunat cum am ajuns acasa.’

-‘Nici nu stii cate griji mi-am facut. Trebuie sa vorbim, ar fi trebuit sa o facem mai demult. Poti sa te intorci aici mai tarziu? Sa petrecem weekendul impreuna?’

– ‘Bine, incerc, te anunt’, mai zise ea si inchise.

Mihai se invarti toata ziua prin casa fara sa faca ceva util; poate doar rearanjarea CD-urilor si DVD-urilor in ordine alfabetica sa intre la aceasta categorie. Iesi in parc si aerul proaspat il mai linisti putin. Isi verifica insa telefonul la fiecare 30 de secunde si nu-i iesea din cap gandul ca facuse o eroare fatala in relatia cu Ana. Daca era ceva ce invatase despre ea, era ca punea mare pret pe comunicarea deschisa si onesta, orice ar fi.

Pe la 4 dupa-amiaza telefonul piui in sfarsit, semnaland intrarea unui mesaj. ‘Ajung cam intr-o ora. Ana :-*’ Era tot ce isi dorea sa stie. De acum tot ce trebuia sa faca era sa o convinga pe Ana ca putea sa fie sincer, oricat de greu ii era sa rememoreze trecutul.

O ora mai tarziu, cand intra Ana pe usa, Mihai o ridica in brate si o stranse repetandu-i la ureche ‘imi pare rau’.

– ‘Ai grija, ca pe mine scrie FRAGIL’, rase Ana.

Mihai o aseza cu picioarele pe podea, insa nu-i dadu drumul imediat. Isi sprijini usor barbia pe crestetul ei si se gandi ca intr-adevar, desi Ana parea mereu sa fie puternica si sigura pe ea, in fond era destul de sensibila.

– ‘Bine, floarea mea delicata, haide sa bem un ceai si sa povestim’.

O trase spre canapeaua din living, unde deja asezase pe masuta toate cele trebuincioase pentru servirea ceaiului, inclusiv biscuitii preferati ai Anei. Aduse apoi apa fierbinte si puse ceaiul la preparat.

– ‘Ce britanic din partea ta, dragul meu, ceaiul de la ora 5’, se veseli Ana.

– ‘Doamna este servita’, completa Mihai si se aseza pe canapea langa ea.

Tea&biscuits

Teatime

Privind-o in ochi, intra fara ocolisuri in subiect:

– ‘Nu pot dormi decat singur. Mi se trage din copilarie si nu am rezolvat aceasta problema. Nu e nimic dramatic, stii ca provin dintr-o familie cu multi copii. Am crescut avand mereu oameni in preajma, tot timpul era agitatie, galagie, nu aveam pic de intimitate. Poti sa-ti imaginezi, un adolescent avand polutii nocturne cu alti 5 oameni in camera? Nici la baie nu aveam vreme de pierdut, batea cineva la usa aproape imediat dupa ce intram, nici nu stii ce repede ejaculam in rarele ocazii cand reuseam o descarcare manuala (hi hi). Nu mai spun de lipsa spatiului personal ca sa vorbesc cu vreo fata sau un prieten la telefon. Acasa in niciun caz. Parintii au observat la un moment dat ca devenisem din ce in ce mai tacut si ma retrasesem in lumea mea. Au incercat sa discute cu mine, dar i-am asigurat ca totul e in regula si subiectul a fost inchis. De atunci am devenit asa mai rece, parca nu mai suportam sa imbratisez oameni, tot ce voiam era sa simt ca am loc sa respir. Din momentul in care am plecat la facultate am cautat mereu sa fiu cat mai mult singur. Dupa ce am inceput relatia cu Elena, fosta mea sotie, si am vazut ca efectiv nu pot dormi cu ea, mi-am dat seama ca situatia e serioasa, dar nu stiu de ce nu am facut nimic. Nici pana acum nu am facut…’

Sesizand ca Mihai terminase ce avea de spus, Ana ii aseza o mana pe obraz si ii marturisi:

– ‘Mihai, am fost un pic ranita in orgoliu cand mi-am dat seama ca ai plecat sa dormi in alta parte, dar inteleg motivul si nu este ceva peste care sa nu pot trece.’

– ‘Ar fi trebuit sa-ti spun dinainte de… Am mai gresit o data in trecut si cu Elena, iar asta m-a costat scump.’

Si Mihai ii povesti Anei istoria primei lui casnicii destramate. Apoi, pentru ca parea a fi vremea confesiunilor, si Ana ii povesti despre boala mamei ei si despre logodna esuata cu Dorian.

Nici nu-si dadura seama cand se facuse noapte. Mersera de mana in camera de oaspeti si facura dragoste cu o tandrete menita sa le unga sufletele recent dezgolite.

Dupa ce Ana adormise, Mihai se duse in camera lui. Bagandu-se in pat, se cufunda in somn cu gandul ca parca totusi, nu simtise ca trebuie sa plece.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s