Capitolul III

Se destepta in zori, odihnit si cu o stare de bine cum de mult timp nu mai simtise. Si cu o erectie de toata frumusetea. Intrand sub dus, amintirea buzelor Anei ii reveni ca un flash. Apoi gandurile ii ratacira la ochii ei caprui stralucitori, in care se citea pasiunea, la parul ei lung si ondulat ce ii cadea pe umeri, la linia gatului pe care o putuse urmari cand ea isi daduse parul de dupa ureche in timp ce povestea animata ceva  – parca era despre un spectacol de teatru la care fusese recent? -, la sanii plini ce se conturau sub camasa de un roz pal. Isi aduse aminte de bucata de piele alba si fina a coapselor ce i se zarise pentru o clipa cand se asezase pe scaun si pe care ea o ascunsese repede tragand de fusta bleumarin de scolarita cuminte. Ajungand aici, simti cum se descarca si reflectand la cat de putin ii trebuise, isi zise in sine: “Imi trebuie mai multa realitate si mai putina fantezie in viata mea.

Se pregati de plecare, imbracandu-se cu miscari rapide si precise, urmand ritualul din fiecare dimineata. Cand isi cauta portofelul in sacoul in care calatorise cu o zi in urma, dadu peste cartea de vizita a Anei. O puse in servieta, lua cheile de la apartament si de la masina si pleca spre birou.

Man-using-mobile

Dupa masa de pranz, stand cu o cafea in fata, mintea o lua din nou razna spre calatoria din seara trecuta. Scoase cartea ei de vizita si o rasuci intre degete de cateva ori. Puse mana pe telefon, apoi se razgandi. Ce avea sa-i spuna? “Ca ai vrea sa o revezi, idiotule!” ii suna in cap. “Dar eu nu fac chestii din acestea“, auzi el o alta replica. “Pai poate e timpul sa faci lucrurile altfel“, reveni prima voce. “OK“, isi zise, “o sun pana nu innebunesc de tot“.

Incepand sa formeze numarul, se opri din nou. Deschise in schimb mesajele si scrise: ‘Buna, Ana! M-am gandit sa-ti scriu pana nu ma uiti. Am avut un zbor placut aseara si voiam sa-ti multumesc pentru conversatie. Mihai‘ Apasa SEND si in secunda urmatoare auzi in cap un repros usturator: “Zbor placut? Multumesc pentru conversatie? Pe bune? Altceva mai inteligent n-ai gasit?” Mihai ridica din umeri resemnat si deschise fisierul la care lucra de dimineata si pe care trebuia sa-l finalizeze in urmatoarele ore.

Dupa un sfert de ora isi verifica telefonul. Nimic de la Ana.

Dupa o inca o jumatate de ora se uita din nou la ecran. Nu avea mesaje noi.

Cand suna telefonul il apuca in viteza maxima, insa se dezumfla rapid vazand ca afisa numarul unui partener de afaceri. Prelua apelul si asa trecura inca vreo 20 de minute.

Aproape tragand de el ca sa se concentreze, termina lucrul la fisier si il trimise pentru verificare finala. Trecu prin corespondenta, raspunse sau o distribui, dupa caz, si asa trecu ziua. Pe la 5 inchise computerul si se pregati de plecare. Vinerea pleca mai devreme decat in restul saptamanii. Era o regula pe care si-o impusese cu ceva timp in urma si pe care o respecta aproape fara exceptie.

Chiar cand iesea pe usa, auzi sunetul binecunoscut al mesageriei. Deschise telefonul si acolo era, un sms de la Ana. ‘Mihai, nu am memoria asa de scurta :). Si mie mi-a placut zborul. Poate continuam candva conversatia? Ana

Fara sa ezite, Mihai scrise: ‘Esti libera in weekend? Dimineata, la o plimbare in parc?‘ Raspunsul veni imediat: ‘Duminica, ora 9:00 la statuia lui Charles?‘ ‘Voi fi acolo! Mihai‘ ‘Asa ramane. Ana

Ziua de sambata trecu fara ca Mihai sa stie ce a facut in acel timp. Noaptea dormi agitat, iar dimineata rase putin in sinea sa de reactiile de adolescent pe care si le observa. Insa nimic nu-i putea strica senzatia euforica starnita de iminenta revedere a Anei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s